Lost...

sunt departe… te ating…. mana mea simte mugurul sanului tau… buzele mele cauta tremurande licoarea ta…

ma trezesc…tremur… ai disparut…erai doar tu. o fantasma…
Unde esti?????

as vrea...

- As vrea sa te ating..,
- Atinge-ma!
- Nu pot!
- De ce?
- Imi e teama!!!
- De ce iti e teama?
- Sa nu te frangi…. nu as suporta….
- Nu ma frang! atinge-ma!

Off-line catre iubita_mea

Show Recent Messages (F3)

iubirea_mea appears to be offline and will receive your messages after signing in. You can also send a message to iubirea_mea's mobile phone.
Send an SMS Message (Ctrl+T)

You currently appear offline to iubirea_mea.

the_shadow: iubita mea?
the_shadow: hm...imi dau seama ca nu am fost niciodata atat de indragostit incat sa rostesc cu atata usurinta cuvinte precum iubire, iubita mea,,,
the_shadow: dar cu tine imi vine sa o spun de mii de ori pe minut chiar daca nu o spun atat de des pe cat mi-as dori
the_shadow: ma tot gandesc la tine
the_shadow: imi place ca nu iti plac pantofii mei
the_shadow: ca nu iti place acel costum(pe care l-am scos din uz, gata!)
the_shadow: imi place sa te iubesc
the_shadow: iubesc ca te iubesc
the_shadow: ador sa te iubesc si iubesc sa te ador
the_shadow: nu te-am vazut astazi dar am impresia ca te astept de o viata sa imi apari
the_shadow: sa imi fii atat de naturala, de leftla
the_shadow: sa imi fii atat de TU!!!
the_shadow: as scrie intruna pentru tine
the_shadow: as vorbi cu tine la telefon pana as adormi sau pana ai adormi cu telefonul in mana
the_shadow: imi imaginez cum ai adormi cu telefonul in mana
the_shadow: cu fatzuca ta de pustoaica si cu zambetul intiparit pe buze
the_shadow: imi imaginez cum as fi langa tine si cum ai rade la cine stie ce gluma de a mea, cu rasul tau te soricica
the_shadow: imi imaginez cum m-as bate cu pernele cu tine
the_shadow: si cum te-as fugari prin casa si te-as prinde pe un hol unde te-as saruta ca intaia oara si te-as avea acolo, pe jos, pe usa de la debara, in debara, langa debara, pe usa de la intrare, cum am face dragoste si am sfarsi cu un sex salbatic…
the_shadow: acum doar te tin in brate
the_shadow: dorul de tine nu ma lasa sa dorm dar imi ofera timpul sa te privesc in timp ce tu dormi 
the_shadow: imi imaginez cum te-as invita la o cafea in pauza de masa si m-as simti cu tine ca la prima intalnire
the_shadow: sau te-as duce intrun parc pustiu si alb de ninsoare, te-as saruta sub un platan batran si apoi ne-am imbulgari cu zapada
the_shadow: apoi ne-am ascunde intro mansarda calda si mica si am face dragoste infruptandu-ma cu struguri culesi din locurile tale intime si as bea vin stropit pe sanii tai, imbatandu-ma de iubirea saruturilor tale
the_shadow: imi imaginez ca te iubesc atat de mult asa incat nu ma satur sa traiesc iubirea ce ti-o port in fiecare nanosecunda
the_shadow: si te iubesc atat de mult incat nu pot sa imi imaginez ca te-as putea iubi si mai mult
the_shadow: imi doresc sa fiu si mai aproape de tine asa incat mi-e teama ca la un moment dat m-as confunda cu tine si nu as mai exista
the_shadow: imi doresc sa surprind pentru eternitate zambetul tau intro pereche de ochelari pe care sa ii port zi si noapte
the_shadow: imi doresc sa inventez un lipici pe care sa mi-l pun pe buze asa incat sa iti fur un sarut etern
the_shadow: imi doresc sa te doresc mereu!
the_shadow: somn usor, iubire!

Bookmark

O leftla (altfel) de zi

Portiera se auzi metalic, undeva departe…s-a auzit inainte sa o imping. Nu am verificat-o sa vad daca s-a inchis. In telefonul meu, pe care il bagasem de ceva timp in buzunar, se mai auzea acel “TE IUBESC!”. Ecoul vocii de la capatul celalalt al undei imi rezona si acum in urechea mijlocie, amplificand la infinit acea voce care acum capata si mai multe tonalitati iar ecourile pareau sa se amestece intre ele asa incat ciocanelul imi batea pe timpan diverse sunete inteligibile… iar in creierul meu era deja FIESTA!!!

Ajung in parcarea din fata blocului. Opresc motorul. Telefonul imi suna! Il privesc. Era EA! Raspund in graba cu un “ALO?” ca si cum o auzeam pentru prima data. Nu ne mai vorbisem de 10 minute. Ii spun ca o ador! Ea imi spune ceva. Zambetul meu tamp devine si mai tamp. Oglinda retrovizoare se prapadea de ras!!! Apoi inchide. Ea inchide, nu oglinda!

Ma gandeam la ea. Tocmai ce vorbisem la telefon. Mai aveam cativa kilometri si ajungeam acasa. Imi petrecusem ziua pe la diverse intrevederi si consultatii, plus un proces dimineata. Mii de intrebari imi erau adresate. Raspundeam mecanic si cu o precizie chirurgicala. Ma minunam si eu de mine. Mai ales ca mintea mea era departe. Eram acolo, langa ea, jucandu-ma cu parul ei….

Eram la Marriott. Restaurant libanez. Eram invitat la masa de niste clienti nordici. Nu imi place foarte mult acest specific. Cu cateva exceptii. Din politete, am acceptat invitatia. D-na F. era inca o femeie superba pentru varsta ei (undeva trecuta de 40 cu bine). Blonda, inalta, cam 1.75, o rochie mulata, cam fortata pentru acest sezon mohorat (prea multe culori) dar care cadea impecabil pe formele ce faceau sa blocheze privirile tuturor barbatilor aflati in receptia hotelului. Un chelner prea amabil ne indruma catre o masa de patru persoane. Ajustez scaunul Doamnei F, cu un ochi cazut in decolteul atat de ispititor, apoi ma asez si eu, in fata ei. Doamna F s-a prefacut fals ca nu si-a dat seama si imi zambeste complice… Am comandat un Gautier pentru mine si apa plata pentru Doamna F. Imi zambea si avea o expresie si mai curtenitoare. Eu…eram insa absent. Tot din politete raspundeam doar cu yes, I think so, maybe, etc… dar nu o ascultam... Gandul meu era departe, la EA! Dar suficient de aproape incat sa zbor intro clipa sa ii pot fura un sarut si sa ma intorc. Aveam de petrecut astfel inca un ceas, pana trebuia sa vina si Dl. F. si sa abordam problema. Telefonul suna. Raspund cu scuzele de rigoare pentru interlocutoarea mea. Nu cunostea o boaba de romana, deci puteam vorbi in voie. Am inchis. So, you are in love, imi spuse Doamna F…..

La intrarea in parcarea hotelului unui imbecil I se oprise masina. Au venit doi bodyguarzi si au impins-o. Am intrat si am reusit sa parchez. Doamna F. ma astepta la receptie. Eram deja in intarziere… o distinsa Doamna ma astepta… urat din partea mea! Te ador, i-am zis, si am inchis telefonul. Cred ca era a zecea convorbire.

Alerg sa imi recuperez masina dintro parcare la cateva sute de metri distanta. Ploua. Nu simteam ploaia. Pentru mine era soare. Un zambet tamp imi era intiparit pe fata... pe o trecere de pietoni, o tampita care dadea cu spatele nu ma vede. Nici eu pe ea. Ma loveste si doza de pepsi pe care o tineam in mana se imprastie pe scurta mea. Hm…ce inspirat am fost sa imi iau scurta de piele astazi…nu o mai purtasem de muuult timp… apoi am realizat ca putea sa imi rupa lejer un picior! Hihi mi-am zis, exista un Dumnezeu al ametitilor indragostiti!

Aaa, Dumneavoastra, cel cu telefonul, zise Judecatoarea. So, ce avem aici? Bla bla bla blaaaaaa…. Si imi expun toata pledoaria… Judecatoarea zambeste. In pronuntare!

Domnule, cum va numiti? A intrebat Judecatoarea. I-am raspuns cerandu-mi scuze si asigurand-o ca nu se va mai repeta. Daca va mai suna vreodata telefonul in timpul sedintei, va amendez!!! a strigat. Zecile de justitiabili isi butonau infiorati telefoanele nedovedind sa si le inchida.

Ufff… iar intarzii la tribunal… sper sa nu fie prea tarziu. Acest gand nu a tinut mai mult de 10 secunde. Ma arunc grabit in masina. Ies dn parcare si agat oglinda unuia. Fuck off. Continui sa dau cu spatele. A sunat telefonul. Acea voce care ma face sa tremur rezona in difuzorul mobilului. Fiecare sunet al vocii ei imi fredona Valurile Dunarii a lui Strauss in toate moleculele! M-am tampit, mi-am zis…

Cafeaua era deja rece dar nu imi terminasem cana de dimineata. Imi aprind inca doua tigari. Ceasul arata deja o ora pe care o ignoram. Imi injur ceasul: O SA TE SCHIMB CU ALTUL!!! ALB!!! CA TU ESTI PREA NEGRU SI MERGI PREA REPEDE, TAMPITULE!!! Ceasu doar isi facea treaba… So what, o sa intarzii, o rezolv cumva… iau din nou telefonul si recitesc a douzecisiopta oara acel mesaj. Zambesc tamp… iar tampul imi ramane tatuat pe fata.

Alarma telefonului suna. Inkid. Ma ridic. Vad flash-ul telefonului – atentiona ca am un apel nepreluat sau un mesaj nou. Deschid. Era un mesaj. Il citesc de trei ori. Era acolo. Nu se stersese, si nici nu disparuse. Il mai citesc o data. Era adevarat! Era de la ea! Wow! Mirarea care m-a cuprins era mai surprinsa decat mine. Nici ei nu ii venea sa creada! Am sarit instant in bucatarie sa imi fac eternul ibric de cafea!

PS: SI EU!

joC

Duminica?

Hm….. ti-am oferit o ..floare?.... ti-a placut?..... stiam eu

Ieri,
Am iesit la un ceai.
Doar cu miere.
Nu mi-a placut… chiar daca era unicat, preparat dupa o reteta unica…reusita,.. as zice… dar tot nu mi-a placut.
TU!
Tu, tu erai mi dulce

Azi.
Azi am iesit la un ceai, unicat…(stii, preparat dupa o reteta unica!).
Ti-am adus si o floare! (aceeasi, care iti place tie!)
Am inceput sa degustam clipa.
Am sorbit din noi.
Apoi am inceput sa ne infruptam cu … o nesperata iubire!
Iar la desert am avut tot!
Pentru ca ne-am avut unul pe altul!

Apoi:
Apoi, de dragul tau, am inceput sa ma joc.
Intr-o clipa, din luna ti-am facut o brosa.
In timpul unui sarut, ti-am facut margele din munti.
M-ai privit! si atunci in toata aceasta vesnicie, am adunat fir cu fir, si din nidipul marii ti-am facut o clepsidra.
Ti-am agatat-o…tot la gat…
Cand m-ai atins, am adunat toate stelele. Si le-am pus intro cutiuta mica. (cat o cutie de chibrituri. Stii acele cutiute mici transparente in care se tin licuricii?)
Pe care ai bagat-o in buzunar.
Eu am zambit. Si mi-am dat seeama ca ma joc.

joC
E un simplu joc?
Da!
PENTRU CA POT!!!!
PENTRU CA SUNT ZEU!!! sunt DEMIURG,
SUNT inger, sunt fiara, S
UNT DEMON….
Sunt…
Sunt, pentru ca te …
pentru ca te iubesc!!!

Vrei?
Dar tu…
Tu... tu vrei?
Vrei sa fii iubita mea?

Iubire...tantrica?

O buna prietena m-a indemnat sa scriu despre sexul tantric… mi se pare greu de spus in cuvinte dar voi incerca aici, pe acest blog, sa transpun prin cuvinte, o astfel de viziune. Cu toate astea, voi scrie nu despre sexul tantric ci despre o iubire tantrica.



Ma invart ca o fiara flamanda in jurul tau, te miros, te studiez, te analizez, ma imaginez infruptandu-ma din seva ta. Te-as vrea dintro inghititura dar savurez rabdator gandul ca te-as putea gusta celula cu celula, lasand doar timpul sa se scurga insipid, lasand soarele sa rasara si sa apuna din nou.

Inchid ochii si vreau sa visez. Vreau sa visez ca mi se intampla asta ca apoi sa deschid ochii si sa traiesc acel vis. Inchid ochii, te visez, apoi ii deschid ca sa te vad acolo. In fata mea. Ma ridic din nou, dau rotocoale in jurul tau, te privesc inca o data, apoi ma asez, te iau in brate, iti dau drumul si ma ridic inca o data.

Fiara din mine te-ar devora in cateva clipe. Dar flacara din inima ta tine fiara departe.

Ma asez inca o data in fata ta. Imi aprind doua tigari. Te privesc, apoi inchid ochii. Incep sa te ating. Mai intai timid, cu varful degetelor. Vreau sa pictez o himera care m-a facut sa te inventez. Te-am inventat cautandu-te si, apoi, gasindu-te, vreau sa te inventez din nou ca sa te gasesc de fiecare data ca intaia oara.

Degetele mele continua pe liniile trupului tau, redefinind sub o noua viziune, perfectiunea care defineste perfectiunea. In timp ce te redefinesc pe tine ma reinventez pe mine insumi. Pe mine, acel creator de vise, creator al acelor vise care ma recreaza pe mine in fata ta, iar impreuna reinventand iubirea.

Degetele mele continuau sa urmeze conturul umbrei tale iar opera inedita parea a lua fiinta. Iar fiinta care renastea imi reda, la randul sau, rasuflarea. Inspir iubirea ta si expir viata din mine. Traiesc…traiesc sau visez. Traiesc ca sa visez. Sa visez ca traiesc. Sa visez ca traiesc pentru a ramane vesnic cu aceeasi dilema: sa fi fost vis? Sa fi fost realitate?

Luminile lumanarilor care ne inconjoara incep sa creeze umbre. Acele umbre sunt primele semne ca existam. E totusi realitate… Amandoi, fata in fata, goi, dezbracati de haine si de cele lumesti si imbracati cu dragoste. Acea dragoste care trece dincolo de tot ce e uman ca sa ne poarte in lumea nedefinita a iubirii. O lume pe care noi o definim, o cream doar pentru noi, pentru a-I fi zei si supusi, pentru a-I fi demiurgi si muritori.

Esti in fata mea. Incepi sa ma atingi timid, incercand sa ma descoperi. In timp ce ma descoperi ma redefinesti, ma modelezi, transformi lutul in fiinta iar fiinta in zeitate. Fiecare atingere ma cufunda si mai mult in adancimile oculte ale unei noi dimensiuni a iubirii, necunoscuta de mine pana acum.

Te iau in brate. Picioarele tale se aseaza incet peste ale mele iar inimile nostre se apropiasera atat de mult incat acum nu mai au nevoie sa fie conduse de impulsurile creierului. Se impulsioneaza una pe cealalta, batand in tandem, intr-un ritm unic, atat de ritmic, dar un ritm necunoscut noua pana atunci.

Sanii tai sunt atat de aproape incat la un moment dat, fara sa ma atinga, simt vapaia lor atat de mult incat ma uitat sa vad daca nu erau deja contopiti cu trupul meu arzand de dorinta. Palmele mele coboara si mai mult, mangaind plenitudinea pulpelor tale, spre interior, cautand incet si infrigurate, tremurande, feminitatea ta! Ating acele doua parti catifelate care, prin finetea lor, m-au electorcutat pana in cele mai departate terminatii ale sistemului meu nervos, cuprinzandu-ma un frison fierbinte si dulce. Trupul meu se cutremura iar degetele mele continua sa iti exploreze, incet, dulcea-ti feminitate. Simturile mele sunt toate concentrate in varful degetelor. Cu ochii inchisi, te simt, iti simt gustul, te aud, ma adap cu mirosul tau si te vad in toata splendoarea si femnitatea ta. Degetele mele merg mai departe, atingand acel mugur care, imbobocit de placere, da sa plesneasca.
In acelasi timp, palmele tale se plimba usor pe barbatia mea, abia atingand-o…. Doua gemete s-au contopit nascand o dorinta nemaintalnita pana acum, o dorinta pe care o inventam impreuna ca sa ne reinventeze ea in timpul ce va urma.

Sunt diavol, scot flacari prin toti porii. Sunt Zeu, iubesc TOT ce e al tau. TE DORESC! Dar nu iti spun. Esti diavolita! Scoti flacari prin toti porii! Esti Zeita! Pentru ca te doresc atat de mult! Dar nu imi spui. Ma prinzi de umeri, iar eu, in acelasi timp, imi ancorez palmele de fesele tale si te ridic, usor….

Contopirea noastra este unica. Patrund incet in esenta trupului tau. Izvoare de placere se preling incet, arzand, peste mine. Te patrund si mai mult. Sun totul cu tine. Esti deasupra mea dar simt ca imi esti toata in mine si imi mangasi sufletul cu sufletul tau. Buzele tale se apropie de ale mele, dand viata unui sarut lung cat o infinitate si dincolo de ea! Imi incolacesc bratele de mijlocul tau, te strang. Bratele tale imi cuprind capul ca intro menghina iar sarutul nostru continua! Atunci sufletele noastre se contopesc, suntem un TOT! Cele doua jumatati s-au regasit, s-au imbratisat si nu se mai dezlipesc! Incepi sa te misti incet, in miscari necontrolate, in toate directiile. Imi simt atomii cum se desprind de mine, unul cate unul si se reintegreaza in tot universul…dupa un timp devin una cu el. Ma dezintegrez in totalitate iar din mine ramane doar iubirea ce se impleteste cu iubirea ta, lasata aici de trupu-ti dematerializat.

Atomii mei se prind cu atomii tai intr-un dans al fericiirii transcedentale. Acel dans unic ce nu iti este dat sa il simti de prea multe ori.

In dansul lor, atomii nostri se amesteca pentru ca apoi sa se readune si sa ne recompuna. Eram doi intr-unul si unul divizat in doi. Ma confundam cu tine si te regaseai in mine.

A durat o eternitate.

La memoirre involontaire....sau ...slabiciune?

Imi amintesc faptul ca, demult, foarte de demult, descoperisem in anii copilariei functiile memoriei involuntare. Adica, la o anumita ora de franceza, profesoarea ne-a pus in fata unui fapt implinit. Toti il percepeam dar nu stiam ca exista, ca s-a creat un concept psihilogic, psihanalitic, literar samd – memoria involuntara.

Mai exact, atunci cand simti un anumit miros, gust, ai o anumita imagine, o anumita atingere, un anumit gest simplu din partea unei persoane, citesti un anumit pasaj, fie ca este o propozitie simpla sau o fraza complexa, acestea fac o conexiune instantanee intre tine si un anumit moment marcant din viata ta, fie ca a fost un moment traumatizant sau un moment unic, plin de TOT..

« QUELLE PLACE OCCUPE LA MEMOIRE INVOLONTAIRE DANS L'ANALYSE DU PASSE? »

Asta era intrebarea…

Antoine du Saint Exupery, preluat apoi si analizat la cel mai inalt nivel literar, sociologic si politic de catre Marcel Proust si, nu in cele din urma, in contemporaneitate, concluzionata de catre Francois Dosse, care, a denumit si transpus memoria involuntara in Tirania involuntara “La tirranie de la memoire”, analizeaza acest aspect aratand atat partile pozitive dar mai ales cele negative care, totusi, ne mentin si ne definesc ca si omnievolutivul “homo sappiens”, creandu-ni-se, astfel, prezumtiile dezvoltarii noastre la nivelul constientului avansat.

Prin urmare, ceea ce am scris mai sus, reprezinta scuza mea. Iertarea modului meu de gandire extrema, sentimentele mele care alearga dintrun colt in altul, strabatand miliarde de metri de retele neuronale ca sa imi transmita mie ceva care ma face sa ma reneg, sa ma detest, sa nu ma recunosc, sa ma faca sa ma ascund sub masa din bucatarie (cum faceam cand eram copil si ma fugarea mama prin casa pentru ca am facut nu-sh-ce nazbatie) sau in sifonier…. sau ,,,,,

M-am trezit gafaind, suspinand, dupa un cosmar monstruos…. Mi-am aprins repede doua tigari, mi-am facu cea mai tare cafea posibil, am luat o gura mare care mi-a ars tot gatlejul dar, in cele din urma, m-am trezit… Cu gatul ars, creierii prajiti, plamanii asfixiati…dar pot sa spun ca m-am trezit….

Nu am stat mult pe ganduri, si, ca sa uit cat mai repede, am fugit in birou, cu gandul sa ma apuc cat mai repede de lucru si sa ma pierd printre informatii si studii…

Gresit.

Trebuia sa fac un Legal-Due-diligence unui client. Am deschis primul biblioraft de documente si, in cateva minute, un alt soc: am descoperit un document redactat si atestat de mine din data de 11.09.2007….
Nebunia si disperarea a salasuit instantaneu in mintea mea.
Am retrait intr-o secunda acea intreaga zi de atunci. Ziua in care am cunoscut-o…. am trait exact acel moment pe care il traieste El – cel din Undeva, Candva- (Somewhere, sometime - daca nu ati vazut filmul, vi-l recomand dar cartea este de zece ori mai intensa – o fac cadou celui care o vrea) atunci cand isi gaseste acea moneda in buzunar – banala moneda care, insa, il smulge din viata ei pentru totdeauna, oferindu-I finalul absolut…).

M-am refugiat intr-un colt al camerei, m-am ghemuit, tremurand, asteptand sa treaca…

A trecut. Nu vreau sa spun cum…

Au trecut cateva ore. Am plecat cu documentele catre client. Ma linistesem(cat de cat) reusisem, aproximativ sa imi revin, sa imi recultiv vechile sentimente iar ura incepu sa isi faca din nou loc in sufletul meu. Nu suportam si nu aveam voie sa cedez. Erau doar simple fapte. Realitatea este insa mult mai crunta si mai dureroasa. Restul..simple amintiri..momente de slabiciune.

Eram inca in masina. Nu plecasem de acasa de nici zece minute. Radioul era enervant
CD-urle care le aveam la indemana erau rasuflate. Am cautat in torpedoul msinii sa vad poate gasesc un alt CD. Am gasit unul pe care nu il ascultasem de nu mai stiu cand. Era inscriptionat cu “diverse” Ok, am zis…. Ha sa vad ce o fi pe el. Am introdus CD-ul in lacasul sau, pregatit sa il scot si sa introduc altul. Dar…iarasi acelasi soc… a inceput exact cu melodia care imi reteaza picioarele – “la pettite fille de la merre a lui Vanghelis… Claxoane in jurul meu…m-au trezit..eram pe aratura…m-am redresat repede. Din comanda volanului am dat mai departe, la urmatoarea melodie. Acelasi soc – Deff Lepard – Love bites…dej atremuram. Conduceam ca un robot. Acceleratia era calcata la maxim. Motorul huruia iar eu…inghetasem. Mi-am revenit..in loc sa apas un simplu touch al comenzilor de la DC player am inceput sa lovesc in el…poate ca acel disc o sa iasa mai repede, sa nu mai ascult nicio secunda…

Am tras pe dreapta si…mi-am revenit.

Urasc memoria involuntara!


Deff Lepard: love bites